România se întoarce la țară

În ultimii ani, se observă o tendință de creștere a interesului pentru mutatul la țară în România. 

Ne-am întrebat care să fie motivul acestui interes sporit pentru viața rurală, să fie dorința de a trăi mai aproape de natură sau cea de a avea o viață mai simplă și mai sănătoasă, departe de agitația și stresul aglomerației urbane? 

Această mutare a fost întărită și de pandemia COVID-19, care a determinat multe persoane să-și reevalueze prioritățile și să caute la țară un stil de viață mai puțin stresant. 

Deși idilic la prima vedere, mutatul la țară poate implica și provocări, cum ar fi lipsa infrastructurii sau a oportunităților de afaceri, ceea ce poate face ca tranziția să fie dificilă pentru unii oameni.

Ce îi determina așadar pe cei care vor să mute la țară să facă pasul? Printre motivele care îi determină pe aceștia să caute o căsuță la țară sunt:

• dorința de a avea un stil de viață mai liniștit și mai aproape de natură.
• costul mai scăzut al vieții și posibilitatea de a-și construi o casă mai mare și mai confortabilă.
• oportunitățile de a-și cultiva propriile alimente și de a trăi mai sustenabil și mai ecologic.

Cei care vor să se mute la țară caută de obicei case cu o grădină mare sau cu teren agricol, care să le permită să cultive propria hrană și să aibă un stil de viață mai sustenabil. 

De asemenea, mulți caută case mai mari și mai confortabile decât cele din oraș, dar la un preț mai accesibil. Casele cu izolare termică bună și cu surse de energie regenerabilă sunt de asemenea căutate, deoarece mulți doresc să trăiască mai ecologic și mai sănătos.

Însă dacă problema locativă este ușor rezolvabilă, apare problema opțiunilor de business sau profesionale la țară. Cei care fac mutarea la țară pot lua în considerare următoarele activități:

• Creșterea animalelor și a plantelor pentru hrană și producerea de produse alimentare de înaltă calitate, cum ar fi carne bio, brânza sau mierea.
• Turismul rural, cum ar fi pensiuni și cabane sau demararea unui mic business în domeniul alimentației publice (punct gastronomic sau producție de legume fermentate, comporturi și dulcețuri).
• Munca de la distanță sau în industria IT, care oferă flexibilitatea de a lucra de oriunde și poate fi o opțiune mai bună pentru cei care nu doresc să renunțe complet la avantajele orașului.

În plus, satul de tip nou – satul viitorului României, nu mai este un sat plin de noroaie, fără infrastructură și servicii sau acces la sănătate și educație. 

Satul românesc (cel puțin satele din apropierea orașelor) au o bună conexiune la internet, drumuri asfaltate, mai multă educație și diversitate, și tineri care se întorc după ce au văzut ce fac alții prin alte locuri, și dezvoltă tot felul de business-uri cu fonduri pentru rural. 

Potrivit comunității ”Mutat la Țară – Viața fără ceas” satul nou românesc arată astfel: 

• Populație rurală mai educată și conectată la Internet, care își cunoaște drepturile;
• Autorități publice  mai implicate în proiecte realizate corect.
• Medici bine pregătiți și servicii medicale de calitate, profesori mai dedicați și școli mai bune.
• Gunoi colectat selectiv, fără gunoiști neautorizate.
• Comunitate, voluntariat, multe activități culturale pentru comunitate.
• Afaceri locale în diverse domenii (turism, agricultură, energie regenerabilă)
• Cazare la țară, în gospodării, turism bazat pe relații și ospitalitate, nu doar pe câștiguri și servicii.

Blitz susține noul trend de mutat la țară și se angajează să-și extindă arealul de servicii și în zonele periurbane care să ofere un stil de viață mai relaxat și mai în acord cu nevoile locative din ce în ce mai calitative ale oamenilor.